Care a fost motivatia implementarii acestui proiect ?

Cu excepÅ£ia unor măsuri specifice, de exemplu reabilitarea de ÅŸcoli, facilitarea transportului pentru elevii din satele îndepartate, comasarea unor ÅŸcoli, dotarea bibliotecilor ÅŸcolare, perfectionarea cadrelor diactice exclusiv pe curricula de baza scolara, nu au existat programe de capacitare (institutionala si de management) de ansamblu ÅŸi prioritară pentru învăţământul rural. Aceasta a dus la apariÅ£ia unor efecte secundare ale reformei, precum discrepanÅ£ele dintre elevii din mediul urban ÅŸi mediul rural in privinta ratei de participare, a absolvirii, a urmării ciclurilor superioare de învăţământ, cresterea violentei in scoala, un gard scazut de satisfactie al elevilor in raport cu oferta curricular,etc.
Mai mult, in urma studiului „ Cetatenia activa locala de tineret- retorica sau realitate?” derulat de catre                                                                   ARDR in parteneriat cu Institutul Social Oltenia-Universitatea din Craiova si finantat de catre Consiliul                                                                   Europei a fost relevat rolul critic pe care il are educatia extra-curriculara in a sprijini dezvoltarea                                                                  personalitatii tinerilor si promovarea cetateniei active in randul tinerilor.

 

Tot in urma studiului „ Cetatenia activa locala de tineret- retorica sau realitate?” au fost desprinse urmatoarele concluzii si date:

• slaba atractivitate fata de scoala se manifesta in special in zonele rurale si miniere, unde se simte o reala lipsa de informatie atat la nivel cantitativ cat si calitativ (peste 35% dintre elevi se considera neinformati si 50% oarecum informati,

• cu un procent de peste 92% dintre elevi care ar dori sa fie mai informati vis-a-vis de oportunitati de dezvoltare si cariera);

• lipsa participarii elevilor la activitati extra-curiculare a fost relevata de 48% din repsondenti;

• 53% din elevii intervievati nu au stiut sa defineasca educatia extra-curriculara;

• peste 35% dintre elevi considera ca nu li se acorda atentia suficienta in organizarea de activitati in scoala;

• peste 38% considera ca vocea lor nu este auzita de catre profesori pentru ca acestia nu au competentele necesare sa o faca;

• 75% din elevii intervievati nu au luat niciodata parte la o discutie cu profesorii si conducerea scolii vis-a-vis de organizarea de activitati in cadrul scolii;

• peste 87% dintre elevi considera necesara existenta a cel putin unui cadru didactic cu competente de a dezvolta activitati extra-curriculare cu tinerii;

Lipsa implicarii este accentuata de pregatirea profesionala insuficienta a cadrelor didactice :

• (peste 60% dintre elevi considera ca profesorii sunt slab pregatiti in competente precum : managementul de proiecte extracuriculare, comunicare cu elevii, dinamica grupurilor de tineri, managementul conflictelor intre tineri, voluntariat, consiliere si doar 25% considera ca profesorii au o pregatire medie/satisfacatoare) ;

• 80% dintre cadre didactice intervievate nu au participat la cursuri de formare pentru a derula activitati extra-curriculare; la acestea, se adauga lipsa constientizarii atat a cadrelor didactice precum si a elevilor privind importanta pe care aceste activitati extracuriculare o joaca in educatia individului si pregatirea lui pentru piata muncii :

• peste 70% din cadrele didactice au acuzat o slaba familiarizare cu conceptul de cetatenie activa si/sau cu modalitati de predare/promovare a acesteia in scoala;

• peste 60% considera ca lipsa unor politici/planuri de actiune pentru educatie extra-curriculara in cadrul scolii ii impiedica sa desfasoare activitati cu impact asupra cetateniei active in randul elevilor;

• 73% dintre elevi si 54% dintre profesori considera infrastructura precara caracterizata de lipsa in mai toate scolile a unor spatii amenajate si utilate unde elevii alaturi de cadrele didactice pot sa se implice in initierea si derularea unor astfel de activitati educationale extracuriculare.

• Care este strategia Asociatiei Regionale pentru Dezvoltare Rurala vis-a-vis de invatamantul Gorjean ?

Potrivit programului pilor Parteneriat Strategic pentru Cetatenie Activa Locala 2009-1012 (PSCAL), ARDR urmareste capacitarea actorilor locali din judetul Gorj, printre care si unitatile de invatamant, in vederea exercitarii unor roluri si functii ce trebuiesc sa contribuie la activarea, organizarea si imputernicirea comunitatilor locale.
Programul PSCAL 2009-2012 cuprinde o metodologie integrata care are care se regaseste in proiecte pentru constientizarea comunitatilor locale in ansamblu asupra provocarilor si oportunitatilor contemporane, proiecte care vizeaza diagnoza comunitara si definirea unor directii de interventie tematica, proiecte care urmaresc dezvoltarea de competente, atitudini si cunostinte in domenii cheie care sa sprjine progresul si calitatea vietii in comunitatile locale, proiecte care promoveaza dezvoltarea retelelor tematice.

In privinta invatamantului Gorjean, ARDR urmareste sa sprijine reforma prin promovarea unor abordari complementare formal-non-formal ca plus valoare a sistemului educational. Astfel ca, prin programe de voluntariat European dezvoltam abilitatile si competentele atat ale cadrelor didactice cat si ale tinerilor in a intelege mai bine ce inseamna voluntariatul in comunitate si invatarea interculturala. Pe de alta parte, contribuim substantial la inovarea procesului educational per ansamblu prin noi tehnici si continuturi folosite de catre voluntarii proiectelor Europene.

In al doilea rand, definim concepte si interventii in comunitati care promoveza invatarea pe tot parcursul vietii, care sa asigure o mai buna adaptare si integrare a tinerilor si adultilor atat pe piata muncii cat si in contextul socio-economic in general.

Cautam sa constientizam cadrele didactice asupra impactului pozitiv pe care activitatea educativă extraÅŸcolară ÅŸi extracurriculară o are asupra dezvoltării personalităţii elevului si sa le formam în iniÅ£ierea, proiectarea, implementarea programelor educative precum si dezinteresul pentru realizarea de proiecte pentru atragerea fondurilor extrabugetare, carenÅ£e în managementul directorilor de unităţi ÅŸcolare, rutina cadrelor didactice de a se limita numai la transmiterea de cunoÅŸtinÅ£e coroborata cu nerecunoaÅŸterea activităţii educative a elevilor realizată în afara orelor de curs.

• Ce rol are educatia extra-curriculara pentru cetatenie activa ?

Educatia extra-curriculara pentru cetatenie activa s-a remarcat ca un process integrat ce are în vedere achiziÅ£ia de cunoÅŸtinÅ£e, capacităţi, valori ÅŸi atitudini care ii trasforma pe elevi in cetateni activi in comunitatea din care fac parte si creste gradul de participare la sistemul formal de educatie.

Totodată particularităţile specifice ale educatiei extracurriculare pentru cetatenie active facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul devine resursă, producător, lider de opinie, deci participant activ.

A consemnat,

Alexandru Diaconescu
Coordonator Departament Educatie pe Tot Parcursul Vietii
Asociatia Regionala pentru Dezvoltare Rurala