Arii de interes

Am uitat parola
Voteaza
 Newsletter
Despre proiect
Contex/justificare si profil proiect
14 aprilie 2010

Profil Proiect


Titlu: Educatie Extracuriculara pentru Cetatenie Activa - EECA

Locatia Proiectului: Jud Gorj: Baia de Fier, Balteni, Bumbesti Jiu, Bustuchin, Hurezani, Matasari, Musetesti, Novaci, Rovinari, Targu Carbunesti, Tismana , Ticleni

Perioada implementare: Octombrie 2009 – Octombrie 2011

Valoare Totala Proiect: 1.782.675 Ron

Asistenta Financiara POS DRU: 1.531.918 Ron

Axa prioritara 1 „Educa┼úia ┼či formarea profesional─â în sprijinul cre┼čterii economice ┼či dezvolt─ârii societ─â┼úii bazate pe cunoa┼čtere”

Domeniul major de interventie 1.1„Acces la educa┼úie ┼či formare profesional─â ini┼úial─â de calitate”


Context & Justificare


  Potrivit Strategiei de dezvoltare a activitatii educative scolare ┼či extrascolare proiectata de Ministerul Educatiei si Cercetarii “abordarea educationala complementara formal – non-formal asigura plus valoarea sistemului educa┼úional. Astfel, se valorifica rolul definitoriu pe care educa┼úia il exercita in pregatirea tuturor elevilor de a deveni cetateni activi intr-o societate dinamica, in continua schimbare, contribuind totodata la procesul permanent de imbunatatire a calitatii vietii.”

Potrivit analizei SWOT din cadrul acestei strategii se releva faptul ca exista o neglijare a impactului pozitiv pe care activitatea educativa extrascolara si extracurriculara o are asupra dezvoltarii personalitatii elevului si se perpetueaza mentalitatii eronate potrivit carora elevul trebuie să se dedice integral studiului specific educaţiei formale.
Educatia extra-curriculara pentru cetatenie active s-a remarcat ca un process integrat ce are in vedere achiziţia de cunostinte, capacitati, valori si atitudini care ii trasforma pe elevi in cetateni activi in comunitatea din care fac parte si creste gradul de participare la sistemul formal de educatie. Totodata particularitatile specifice ale educatiei extracurriculare pentru cetatenie active facilitează implementarea noii abordării didactice prin care elevul devine resursa, producator, lider de opinie, deci participant activ.

  Educatia non-formala este sustinuta si de catre “Liniile Directoare integrate pentru dezvoltare si locuri de munca” prin adaptarea sistemelor de educa┼úie ┼či formare la noile cerinte de competen┼úe prin extinderea ofertei de educa┼úie ┼či formare profesionala, recunoa┼čterea si validarea invatarii nonformale ┼či informale.

Planul National de Dezvoltare promoveaza la randul lui invatarea pe tot parcursul vie┼úii ca principiu ┼či cadru general de restructurare ┼či dezvoltare a sistemelor de educa┼úie ┼či formare, de asigurare a competen┼úelor cheie ┼či a coeren┼úei între contextele formale, nonformale ┼či informale de invatare.

  In conformitate cu directiile strategice ale Strategiei Europene de Ocupare si Strategiei de la Lisabona, cresterea economica si ocupare ca obiective centrale trebuiesc atinse si printr-o corelare a educatiei si a formelor colaterale acesteia ca raspuns la cerererea de noi competence, de baza si sociale; Cadrul Strategic Na┼úional de Referin┼ú─â 2007-2013 articuleaza deasemenea dezvoltarea ┼či folosirea mai eficient─â a capitalului uman din România;

  In urma studiului „ Cetatenia activa locala de tineret- retorica sau realitate?” derulat de catre ARDR pe un estantion de 342 de elevi din invatamantul liceal clasele terminale, in feb-martie 2008 în 12 localit─â┼úi urbane ┼či rurale ale jude┼úului Gorj, in parteneriat cu un Institut Social Universitar au fost desprinse urmatoarele concluzii si date: slaba atractivitate fata de scoala se manifesta in special in zonele rurale ╚Öi miniere, unde se simte o reala lipsa de informatie atat la nivel cantitativ cat si calitativ (peste 35% dintre elevi se considera neinformati si 50% oarecum informati, cu un procent de peste 92% dintre elevi care ar dori sa fie mai informati vis-a-vis de oportunitati de dezvoltare si cariera); lipsa participarii elevilor la activitati extra-curiculare a fost relevata de 48% din repsondenti; 53% din elevii intervievati nu au stiut sa defineasca educatia extra-curriculara; peste 35% dintre elevi considera ca nu li se acorda atentia suficienta in organizarea de activitati in scoala; peste 38% considera ca vocea lor nu este auzita de catre profesori pentru ca acestia nu au competentele necesare sa o faca; 75% din elevii intervievati nu au luat niciodata parte la o discutie cu profesorii si conducerea scolii vis-a-vis de organizarea de activitati in cadrul scolii; peste 87% dintre elevi considera necesara existenta a cel putin unui cadru didactic cu competente de a dezvolta activitati extra-curriculare cu tinerii;